Posted tagged ‘univers’

Jumatate (poemul ofranda)

24 Ianuarie 2011

sursa foto: orevivre.

jumatate din mine oricand ti-as fi dat
(desi întreg niciodata nu stiu sa fi fost)
jumatate din trupul facut din aluat
jumatate din sufletul mult prea anost

jumatate din lunile pline de mai
(desi noptile calde alinau universul)
jumatate din mine din tot ce iubeai
din tot ce aveam ai oprit numai versul

jumatatea distantei care ne-apropia
jumatate de chip obrazul care zambea
(desi nimeni nu stie ce-i cuvantul iubire)
jumatate ti-am fost mi-ai fost împlinire

(mai mult…)

Pentru ea (dezertare din univers)

12 August 2010

M-a întrebat ce-as face pentru ea
Era prea serioasa ca s-o pot privi
Si prea atenta sa-i evit raspunsul
Am stat pe ganduri, ezitand putin
Dar am tradus din gesturi asteptarea ei
Si nerabdarea de a-mi pleda discursul.

Pentru tine as clatina universul
si-as face stele sa se-aplece peste noi
as schimba toata lumea si-apoi
as trece-o negresit pe numele tau.

Pentru tine as opri orice furtuni
si focul inimii l-as stinge-ntr-o scrumiera
i-as da speranta celui care nu mai spera
si tu ai deveni credinta mea.

Pentru tine marea de corali
cu tot cu tarm,cu valuri si delfini
o voi muta într-un imens bazin
si eu într-un acvariu îmi voi îneca uitarea
.

Si în final,tot pentru tine aş…

îndrepta polii pamantului astfel încat
sa stea în loc si timpul sa nu treaca
si numai trupul meu sa-ti poata tine de urat
si-apoi sa mor cu tine înc-o data.

Am si o dedicatie muzicala aici.

Am obosit cu tine

25 Mai 2010

Am obosit sa te mai cant
Pana si corzile chitarei mi s-au rupt
Gandurile mi-au fost luate de vant
Am obosit de tine-ntr-un cuvant.

Am obosit de toate cate sunt
Pana si oamenii imi par statui din lut
Dar oare sufletul din ce-i facut
Ca nu mai oboseste asteptand….

Am obosit de viata dar nu vreau sa mor
Pana si zile imi par veacuri de dor
O pasare as vrea sa fiu,sa zbor
Deasupra lumii sufletul sa vi-l masor.

Am obosit de ganduri si idei
De intalniri prin parcuri si alei
Promisiuni facute fara vreun temei
Am obosit de lumea asta plina de atei.

Am obosit de amintiri care devin povara
De vremuri care vin,si stiu ca or sa doara.
De cunoscuti care doar fac sa para
Ca sufletul lor e mai cald decat o zi de vara.

Am obosit de teorii,magnifice cuvinte
Nici pe departe nu descriu tot ce am eu in minte
De consecinte nu imi pasa,eu merg  inainte
Iar voi ramaneti printre zei adevarate tinte.

Am obosit sa te mai scriu in fiecare vers
Sa te redau,sa te descriu,apoi sa-ti dau un sens.
Am obosit de cat am stat si cat am mers
Si mai presus am obosit sa-mi fi… intregul univers.

Am obosit cu tine si cu noi
Imbratisarile mi-au devenit nevoi
Sarutul tau e pentru mine  ideal
Iubirea ta un imposibil devenit real.