Posted tagged ‘posibilitati’

Studiu de caz

1 Ianuarie 2011

sursa foto: ruykramska.

Pe pagina goala te-as descrie cumva
Dar ma tem ca mai bine de-atat n-as putea,
Ti-as scrie cuvinte fara noima, pe coli
Sa-nvete copiii despre tine în scoli,
Ai avea doua strofe, poate trei… nu mai mult,
Ai purta doar camasa, parul tau ar fi scurt,
M-ai pofti langa tine pe un pat din mahon
Si întinsa pe spate te-as uda cu bourbon,
Poate-ai geme sau nu, înca nu m-am decis,
Cum ai crede si tu, ca probabil i-un vis.
Cearsaful ne-ar spune ca am fost compromisi
Te rog: Nu raspunde, tine ochii închisi,
Sa fumam o tigara, sa mai nastem un gand,
În tine m-as pierde, m-ai gasi tremurand,
Sarutul spirtos ne va fi juramant,
Cand pagina goala va cunoaste Cuvant.

Anunțuri

Ce poti sa pierzi cand nu mai ai nimic (Loz necastigator)

23 Iunie 2010

As pleca,dar n-am unde.M-as ascunde dar stiu ca nu ma va cauta nimeni.La ce bun osteneala? O sa se intunece…

Esecul m-a descumpanit mereu,de asta de fiecare data m-am temut mai mult de o nereusita decat de urmarile ei.Cand toate asteptarile tale se risipesc,atunci nu te mai temi,practic nu-ti mai pasa,nu te mai intereseaza ce se mai poate intampla.Ce poti sa pierzi cand nu mai ai nimic? Nimic!? Mi-am dat seama de un lucru…trist,dar din nefericire adevarat.Abia dupa ce pierdem tot ne dam seama cat de bogati am fost.
Nu conteaza cati bani ai,important e cum ii cheltui.Nu te gandi ca ai multi prieteni,e posibil sa gresesti.Nu renunta sa speri,aminteste-ti ca Dumnezeu este Speranta.Toate au un inceput,nu stiu daca toate au si un sfarsit.Chiar si asa,unde se termina un drum incepe altul.Asfaltul incins iti arde talpile,te descalti…grabesti pasul.As fi putut sa compar orasul cu un cimitir,dar zgomotul masinilor imi demonteaza fiecare teorie.As pleca,dar n-am unde.M-as ascunde dar stiu ca nu ma va cauta nimeni.La ce bun osteneala? O sa se intunece.Noaptea isi imprastie parfumul ei semisferic,inlocuind cupolele,inlocuind lumina,acaparand tot.Ma las prada tacerii,iar tamplele imi sustin azi palmele,si nu invers.Intrebarea m-a urmarit pana spre miezul noptii,ce poti sa pierzi,cand nu mai ai nimic? Eu cred ca acela trebuie sa fie cel mai optimist om.In cel mai rau caz nu mai are nimic de castigat!
Fiecare nereusita ar trebui sa ne invete sa fim mai puternici,dar cunoscand lipsa de solidaritate a marii majoritati imi pierd orice echilibru sufletesc.Din teama de a afla ce e dincolo de mal,ramanem pe „pluta noastra” pe jumatate scufundati in griji,pe jumatate retinuti.Cred ca toti am avut acel impuls de genul: „totul sau nimic,acum sau niciodata,ori eu ori ei” dar in functie de situatie impulsul a disparut mai devreme sau mai tarziu.Suntem lasi.SUNT UN LAS.Nu,nu genul acela de las care se supune majoritatii,eu am avut acea lasitate nebuneasca,ori am fost prieten cu toti,ori impotriva tuturor.Cea mai grea lupta am dus-o cu mine.Daca impotriva altora am castigat,impotriva mea n-am avut nicio sansa.N-am fost nici ipocrit,desi am fost acuzat si de asta…Eu am fost las fata de propriile mele ganduri,mi-am tradat ideile daca se poate spune asa.M-am intrebat de ce vin singure unele raspunsuri si n-am avut curajul sa le accept.Pentru mine singurele adevaruri erau cele pe care le descopeream si le demonstram eu.
N-am putut sa gasesc raspuns la intrebarea de care va spuneam.Am dat in schimb peste inca o intrebare: Noi putem ramane cu amintiri dupa o zi,dar noaptea cu ce ramane…dupa o zi ?



Asteptare = resemnare ?

23 Mai 2010

Spuneam acum ceva timp ca indiferenta ucide .Imi cer scuze,probabil nu cunoscusem asteptarea in adevaratul ei sens .Inca de cand ne nastem suntem supusi unei vesnice asteptari.Fie ca iti doresti sa cresti,sa mergi intr-o vacanta sau doar sa vina urmatoarea zi.Asteptarea trezeste in noi cele mai ciudate sentimente ,ne otraveste simturile,ne seaca de orice putere .Asteptarea inseamna speranta,nu doar dorinta.Gandind logic,exista doua posibilitati: ori asteptarea ta va lua sfarsit,ori tu vei sfarsi asteptand.
Nu toate lucrurile vin de la sine,oricat ne-am dori.Cu totii am visat, copii fiind sa crestem,iar acum,cand am vazut toate libertatile la care trebuie sa renuntam am face orice sa ne intoarcem in timp.Realist vorbind,nu astepta sa primesti mai mult decat oferi,nu vei face decat sa te amagesti si mai mult in asteptarea ta.
M-am intrebat de ce nu avem totul de-a gata,de ce trebuie sa pierdem atat de mult din viata asteptand…nu am gasit un raspuns clar si concis,dar am cazut de acord cu mine insumi,ca asteptarea asta e defapt pretul pe care trebuie sa-l platim .Cand vom ajunge sa meritam ceva,abia atunci il vom obtine.Acel ”ceva” e doar al nostru,nimeni nu ni-l va lua,asteptarea nu va schimba rezultatul,in cel mai rau caz ne va schimba pe noi.Si totusi,orice am face,mereu ajungem sa asteptam ceva…
Oare cu iubirea tot asa o fi? Va veni daca vom sta linistiti pe o banca si vom astepta? Pare mai complicata ideea asta.Daca fiecare dintre noi are o jumatate e firesc sa se caute una pe cealalta.Dar asa va fi si mai greu sa se gaseasca,nu se pot plimba mereu de colo-colo.Atunci cel mai simplu ar fi ca una sa ramana in acelasi loc (asteptand) iar a doua jumatate sa o caute pe prima.
Acum dupa ce am gasit raspunsurile, mai vine inca o intrebare: Cum ne dam seama daca noi suntem cei care trebuie sa astepte sau cei care trebuie sa caute ? Jumatatea ta poate fi la 5000 km sau la 5 pasi distanta,cata vreme stati amandoi pe loc nu veti fi impreuna niciodata.Deci acum ce-ai de gand sa faci,sa cauti sau sa astepti? Vei alege calea cea mai simpla sau pe cea mai favorabila…Si mai e ceva,daca decizia o va lua constiinta sau inima,unde mai e puterea ta de a decide?

Recomand: George Cosbuc-Ideal