Posted tagged ‘nimeni’

Dincolo de reguli si principii(Legile firescului)

26 iunie 2010

E imposibil sa strigi spre cer si nimeni sa nu te auda.
E imposibil sa te bucuri si nimeni sa nu-ti doreasca fericirea.
Imposibil sa iubesti si sa poti explica de ce faci asta.
Imposibil sa ierti fara sa uiti.
Imposibil sa inveti fara sa gresesti o data.
Imposibil sa faci lumea mai buna fara sa te schimbi pe tine pentru inceput.
E imposibil…Imposibil sa-ti calculezi destinul,dar nu imposibil sa schimbi ruta vietii.
Imposibil sa-ti faci prieteni pana nu esti tu insuti cel mai bun prieten al tau.Regaseste-te !

E imposibil sa cauti dreptatea printre oameni si sa o gasesti.
Poti sa imparti iubire tuturor,dar imposibil sa iubesti doua persoane la fel de mult.
Imposibil sa inveti ce-i iubirea din carti,cuprinsul nu dezleaga asemenea taine,doar sufletul poate.
Imposibil sa iubesti fara sa crezi,imposibil sa crezi fara sa iubesti.
Imposibil sa gasesti mai multe raspunsuri la ceilalti decat la tine.Si totusi cautam raspunsuri…
Imposibil sa ajuti asteptand rasplata.Acelea pot fi cel mult favoruri,nicidecum fapte bune.
Imposibil ca privind in apa,oricine sa-si vada la fel de limpede chipul.
Imposibil sa-ti arati iubirea fara niciun sacrificiu.
Imposibil sa te refugiezi in lumea ta si sa pretinzi in acelasi timp totul.Invata sa traiesti !

Reclame

Anestezic fatal

17 mai 2010

M-am gandit intr-o zi,cum ar fi sa aflam
Ca viata-i doar o poveste ,un rol pe care-l jucam
Obositi,plictisiti si raniti in final
O luam iar de la capat,anestezic fatal.
Nu exista solutii,nu exista vreun leac
E doar bine si rau,pot sa mor sau sa scap.
Prizonieri intre vise ,realitatea se-ascunde
Am fugi si de noi,dar nu avem unde…
Si plina e lumea de nebuni si de crime
Departe-i iubirea si n-o pot obtine.
Luand speranta in calcul,gasesc rezultat
Ca toata iubirea care-a fost s-a si dat.
Ca nu mai e nimeni de astazi interesat
Decat cum sa fie din ce in ce mai bogat.
Dar ce bogatie poate-ntrece iubirea
Si cati bani sa ai sa atingi fericirea?
Ne grabim si uitam sa-mpartim bucurii
Desi stim ca cei dragi intr-o zi vor muri
Avem idealuri inalte dar gandim limitat
Poate chiar am dreptate…toata iubirea s-a dat.
Poate ca pe pamant nu mai e loc de pace
Masochisti suntem toti,durerea ne place.
Si zacem in umbre,ascunsi in regrete
Cufundati in tacere,condusi de aspecte
Imaginea vinde, lumea se prabuseste
Si nu vede nimeni,nimeni nu mai iubeste…


Intrebari se tot pun,raspunsuri nu se gasesc
Ipocriti la tot pasul, spectacol grotesc.
Conturate pe buze,cuvinte desarte
Ce ne-mping spre pacat,ne indruma spre moarte.
Un inger isi face simtita prezenta
Ma mustra suav ca-mi complic existanta
Si-mi zice sa merg linistit si sa cred…
In stanga nu-i nimeni,la drepta ma pierd.
Doar tu poti decide ce urmeaza sa faci
Dar sa stii ca nu-i bine de continui sa taci
Ataci si te-ascunzi,nu-ti asumi nici o vina
Iubire inca mai e,dar cat de putina…
Cunosti realitatea ,dar plutesti in visare
Zici ca poate va trece,poate dispare…
Dar durerea persista,meschin te termina
Si cazi in genunchi cerand mila divina.
Cu ce drept mai ceri iertare si mila
Cand tu nu te-nduri de nimic si ti-e sila
De tine,de tot ce-ai facut intr-o viata
Mai sunt multi ca tine…mai e vreo speranta?

Macar de acum sa te rogi ceas de ceas
Iubire poate mai e…poate a mai ramas.
Avem idealuri, ambitii si vise desarte
Dar intre noi e un zid ce mereu ne desparte.
Judecand pe nedrept tu nimic nu oferi
Zici mereu ”vreau iubire”…ai idee ce-mi ceri?