Posted tagged ‘dragoste’

Nu cred în dragoste la prima vedere

12 August 2010

Sa clarificam un lucru prima data.Dragostea nu-i aceeasi cu iubirea, iubirea nu-i aceeasi cu placerea.Poti iubi orice persoana si orice fiinta merita iubire, dar dragostea nu poate fi decat între doi oameni.Între doi oameni care se respecta, se cunosc unul pe celalalt si se înteleg reciproc.Dragostea este mai mult decat un termen, e o definitie.
Atunci cand iubim simtim nevoia sa ne exprimam sentimentele, sa strigam în gura mare „eu te iubesc mai mult” , sa inventam cuvinte penibile prin care sa ne alintam partenerul si sa ne scrijelim iubirea pe ziduri.Si culmea e ca toate vin parca de la sine, facem chestii de care nici nu ne stiam în stare si chiar daca suntem penibili continuam.Dar „te iubesc de cand te-am vazut” e de departe cea mai mare minciuna, o gaselnita siropoasa menita sa induioseze si sa topeasca orice inima înghetata dupa esecurile fostilor si fostelor. E imposibil sa existe „dragoste la prima vedere” cand voi nu ati schimbat decat doua cuvinte.Imposibil! Îmi pare rau ca a devenit o replica tocita de-a binelea si sunt uimit cum de mai exista atata rautate în lume daca toti ne îndragostim de la prima întalnire. Toate relatiile care încep asa- practic pe baza unei minciuni, vor fi doar o piesa de teatru ieftin jucata în fata oricui priveste din afara.Daca voi spune vreodata ca m-am îndragostit la prima vedere, sa nu ma luati în seama, mint!
Cred în îngeri, în zane, în licurici si în ce mai vreti voi, dar dragostea la prima vedere nu exista, e doar iluzia atractiei fizice.

Si totusi, gandindu-ma un pic mai bine,poate am gresit. Unii dintre noi chiar s-au îndragostit la prima vedere…privindu-se pentru prima oara în oglinda,fireste 🙂

Suntem urmarea deciziilor noastre

9 August 2010

Pentru ca nu am mai recomandat de multa vreme o carte si maine-poimaine se termina vacanta, ar fi bine de stiut ca Magicianul lui John Fowles este o adevarata investitie de timp, combinata cu placerea delectarii unui roman plin de mister, scene de dragoste, istorie si arta,toate presarate cu peisajele inestimabile ale insulelor grecesti.Prima oara am vazut recomandarea pe blogul colegutei Loryloo si mi-am promis ca înainte de finalul verii voi citi si eu cartea,atat de laudata si de ea.
Cu o nota de filozofie si cu o detaliata analiza a reactiilor spontane ale firii umane,romanul împleteste puterea deciziei cu vointa hazardului.O scriere deosebit de subtila dar în acelasi timp completata de lectii de morala, aratand ca nu suntem decat urmarea deciziilor noastre.Sunt situatii cand bogatia cuvintelor e mai mult de inutila (ca si în cazul de fata) mult mai bine preferand (cum am facut si în alte randuri cand  am recomandat ceva) sa las cuvintele autorului sa pledeze pentru a le fi recunoscuta valuarea:

„Nu vreau sa te fac sa suferi si, cu cât te doresc mai mult, cu atat o sa te fac sa suferi. Si nici nu vreau sa ma faci sa sufar si, cu cat ma vei dori mai putin, cu atat o sa sufar.”

„Ideea ca ne plac oamenii este o iluzie pe care trebuie s-o pastram în noi daca vrem sa traim în societate.Dar eu am expulzat-o de mult,cel putin cat traiesc aici.Tu vrei sa fii iubit ? Eu ma multumesc pur si simplu sa „fiu”, sa exist.Poate ca într-o zi ai sa întelegi si tu ce înseamna asta.Si ai sa zambesti.”

„Trebuie sa alegi […] Privesti si disperi.Sau disperi si privesti.În primul caz e sinucidere fizica,în cel de-al doilea e sinucidere morala.”

„Dragostea nu este asemănarea dintre două persoane, ci misterul dintre ele.”

„Cu cat întelegi mai bine ce e libertatea, cu atat o pierzi mai mult.”

„Distanele cele mai mari nu sunt niciodata geografice”

„Realitatea era o infinita interactiune.Nici bine,nici rau,nici frumos ,nici hidos.Nici simpatie,nici antipatie.Interactiune.Atat.Opusurile se completau în mod necesar.Printr-un nou fel de cunoastere am aflat ca totul exista.Eram invadat de sensul existentei.Toate celelalte manifestari ale eului erau detalii care duceau spre aceasta stare de aflare.”

„[…] Nu de masca ma temeam caci în secolul nostru, secolul romanelor de anticipatie,suntem prea siguri de realitatea stiintifica pentru a nu fi imuni la teama de supranatural,si nu ne mai speriem de o masca,ci de ce se ascunde în spatele ei.Eterna sursa a tuturor spaimelor,a tuturor ororilor,a tuturor rautatilor: omul.”

„Era clar ca nu se terminase.Alegerea:
Cruta-l pana moare
Chinuie-l pana traieste „


„Am baut pentru colina Sabinelor; mai bine un Horatiu decat zece sfinti Benedicti; mai bine un poem decat 10 000 de predici.”

Pe-O Veste De Adormit Bătrânii

12 Iulie 2010

A fost odată ca niciodată (nu de alta,dar asa încep toate poveştile) o tânară frumoasă,bogată şi singură,pe numele ei Ramonica Micu.Când veni vremea sa se mărite,îl cunoscu pe nea Nicu Cutărescu (om din popor),mic la stat-mare la sfat,care îi jură iubire si respect cat o trăi el.Certurile au devenit din ce în ce mai dese,iar nea Nicu a privat-o si de libertatea care îi mai rămăsese.La cererea divorţului,tiranul nici nu vru s-audă de asa ceva.El era singurul bărbat din viaţa ei,cum să-i acorde divorţul? Întamplarea făcu ca la scurt timp sa moară,iar Ramonica noastră cunoscu alt fecior,pe nea Nelu (Tradatoru’).El îi promise la rându-i libertatea periclitată si câte si mai cate în luna şi-n astre…De ochii lumii o lăsă liberă,dar nu ezită să o însele de câte ori avu ocazia,ba cu vecina de deasupra,ba cu te miri cine.Relaţia lor să fi durat vreme de 10 ani,dupa care divoţul a fost inevitabil.Aproape toată averea familiei fusese înstrăinată,iar Ramonica noastră nu mai prezenta mare interes pentru nimeni.
Deşi îmbătrânise,iar speranţa unei noi împreunări fusese spulberată,apăru si nea Nae (Turnatoru’),care o ameţi de-a binelea.Cum vederea îi fu slabă,o păcăli pe Ramonica noastră că ea-i cea mai frumoasă,că nu-i vede nici un defect si alegerea lui ar fi cea mai bună solutie-pentru toată lumea.Încrezătoare ca de fiecare dată,îi dă o sansă şi acestuia.Cum se simţi pe picioarele lui (asta se intampla mai rar,avea darul de a mai consuma una-alta) începu şi el,ca şi cei dinainte,să profite de ce mai rămăsese.Cum ajunseră atat de săraci,nea Nae se gândi să înainteze un act prin care vor renunţa la 25% din avuţia rămasă, pentru,spunea el, „a trăi mai bine”.N-avu încotro si semnă,apoi se reSemnă (Ramonica noastră).Văzand că merge,saşiu veni şi cu alte revendicări,bani pe care şi-i atribuia fără reţineri.Aşa că în vara anului cu pricina,Ramonicăi i se impozitează putinul pe care îl mai avea.Banii strânşi se zvoneşte că s-au dus pe genţile amantei blonde,pe mofturile fetelor din prima casătorie,şi spre desfătarea aşa zişilor prieteni.
Povestea nu are încă sf
ârşit,dar finalul se va scrie în curând,grăbit fiind de împrejurarile prin care trec cei doi-nea Nae si Ramonica.

*Acest text este un pamflet,vă rog trataţi-l ca atare.

(Ne)multumiri

6 Mai 2010


Pentru ca m-am nascut intr-un loc nepotrivit.
Pentru ca tata n-a fost langa mine cand am avut nevoie.
Pentru ca multi m-au dezamagit.
Pentru ca viata e prea scurta,iar ziua are doar 24 de ore.
Pentru ca sunt putini cei la care tin,iar cei care tin la mine si mai putini.
Pentru ca nimeni nu poate defini dragostea.Nu in cuvinte…
Pentru ca suntem egoisti.
Pentru ca cerul e asa de sus.
Pentru ca nu stiu ce ma asteapta maine.
Pentru ca putini ma inteleg.
Pentru ca oamenii sunt falsi.
Pentru ca ne uitam in stanga si in dreapta.Niciodata in sus.
Pentru ca unii platesc pentru ceva ce altii primesc gratis.
Pentru ca toti judeca dupa aspect si niciodata nu incearca sa te descopere pe tine,cel adevarat.
Pentru ca viata mea are mai multe fundaturi decat orice cartier din capitala.
Pentru ca nimeni nu pretuieste un Te iubesc,sincer,venit din adancul sufletului,dar majoritatea iubesc banii si isi vand demnitatea.
Pentru ca ceva va exista numai atata timp cat vei crede tu ca exista.apoi va muri.
Pentru ca nu stiu mereu sa ii fac pe toti sa inteleaga cat de mult imi pasa.
Pentru ca nu pot fi cum vreti voi.
Pentru ca doar bataile inimii tale mai ma linistesc.
Pentru ca dincolo de un zambet perfect poate fi multa tristete.
Pentru ca un cantec banal ne schimba total starea de spirit.(uneori e bine.alteori nu e.)
Pentru ca femeile isi doresc mereu altceva decat noi.
Pentru ca unii inteleg prin iubire doar sex.si atat.
Pentru ca nimeni nu mai lupta si toti se predau.Pentru ca nimeni nu mai are rabdare sa asculte.
Pentru ca,fara sa ne dam seama,avem aproape tot ce ne trebuie sa fim fericiti si totusi nu suntem.
Pentru ca fiecare se refugiaza in ceva si lasa viciile sa il supuna.
Pentru ca nimeni nu mai lupta si toti se lasa invinsi.
Pentru ca lumina zilei strabate pamantul de la un capat la altul,dar nu si sufletele noastre.ce suflete mari avem…si tot la fel de goale.
Pentru ca unii n-au primit nimic de ziua lor,iar altii au calculator de la 4 ani.
Pentru ca lacrimile nu ne mai impresioneaza si nimic nu ne mai misca.Nici durerea cuiva de multe ori.
Pentru ca desi realizeaza cat sunt de limitati,prea multi cad in resemnare si nu mai au dorinta de a invata ceva nou.
Pentru ca am primit ajutor de fiecare data de la cine ma asteptam mai putin.
Pentru ca niciodata n-am sa pot numara toate stelele de pe cer.Dimineata vine prea repede.
Pentru ca multi dau sfaturi desi…n-au fost niciodata in situatia ta.
Pentru ca traim pentru noi si ignoram nevoile celorlalti.
Pentru ca sunt oameni care tin mult la mine,dar pe care i-am neglijat in ultimul timp.
Pentru ca soarele rasare doar o data pe zi,iar ziua mea de nastere e doar o data pe an.
Pentru ca atunci cand gresim cautam un vinovat.
Pentru ca am alte idealuri decat ceilalti.
Pentru ca uneori sufletul ia decizii cu care mintea nu e de acord.pentru ca regretam si doare dupa aceea…