Posted tagged ‘copilarie’

Opinii personale

5 August 2010

asteptareacredinta într-un „maine” curat

durereasanctiune civila

tacereanevoia de liniste.regasirea egocentricului din mine

iubireaminunea care opreste timpul.nemarginita copilarie

pacatuldovada suprema de slabiciune

sarutuldeclaratie de dragoste nescrisa.daruire

încredereacea mai simpla cale de a deveni o victima

minciunao contestare a propriilor valori

iadullocul celor care si-au pierdut copilaria

paradisuleu si tu…si gradina Eden.

fericireaeu si tu.tot cerul deasupra si nimic altceva

suspinulnevoia de tine…

Paradis fictiv

8 Iulie 2010

„Singurul paradis e paradisul pierdut.”

Marcel Proust

Straluciri in priviri,orasul pierdut
Aer proapat si poate…un nou inceput.
Despartiri,impacari,realitate si vise
Idei si trairi,porniri interzise.

Bucurie,necaz,ganduri fara sfarsit
Intre „a fi” si-„a trai” e un zid infinit
Poate maine sau azi,peste ani,nu poti sti
Vom da timpu-napoi sa mai fim iar copii.


Raspuns fara scop,mincinoase grimase
Talent fara noroc,incercari sfioase
Atunci si acum,doar noi ne-am schimbat
Restul lumii-i la fel…numai timpul a stat.


Hartuit de-amintiri,am semnat un tratat
Sa iubesc doar o data dar sa am ce-am visat.
Cu aer ma-nec,ma sufoc de minciuni
Mapamond devenit hotel de nebuni.

Doctori se-mbolnavesc,preoti cad in pacat
Zugravi fara case,viitor blestemat.
Rabdare ajunsa la capat de drum
Un cer preainalt,un pamant plin de fum

Ochii mamei plangand sau primul sarut
Ingerasi de cristal,sentimente de lut
Fluturasi in stomac,pasiuni risipite
Rochita ei alba si iubiri ne-mplinite.

Straluciri in priviri,orasul uitat
Sfarsit uneltit si un aer poluat.
Impacari,despartiri,realitate si vis
O lume bolnava…si-un fictiv paradis.

Mai stim sa fim copii !?

11 Aprilie 2010

Le-am reprosat multora ca s-au maturizat.Mama.Tata.Bunicii.Prietenii.Multora.Sunt constient ca au trecut anii,dar..chiar nu puteti sa mai pastrati niciun strop de inocenta in voi? sunteti de piatra ? cum de v-ati schimbat atat de tare.caci daca inchid ochii simt ca traiesc in prezent fiecare amintire.E vina mea,poate.Si mai ma doare un lucru.Atunci cand intreb pe cineva: hei,iti mai aduci aminte cand am fost noi…sta si ma priveste de parca asa ceva nu s-ar fi intamplat NEVER.Sunt lucruri marunte,chestii simple.Nimeni nu mai da importanta? Traim clipa,ceea ce nu spun ca e rau,dar uitam totul a doua zi.

Si cand ma gandesc..odata credeam ca trecutul e tot ce avem mai de pret.il avem.prezentul e tot mai instabil.iar viitorul incert.Dar m-am inselat.Voi nu aveti trecut.Prezentul e singura voastra arma.
Chiar va mandriti cu asta?
Oricum.e alegerea voastra.Eu…eu imi doresc sa mai raman copil macar o vreme.