Inconsistențe (cu trimiteri în trecut)


Urmărim zilnic aceleași trupuri până intervine saturația vizuală. Nu mai departe de ieri ne îndopam cu presupuneri încercând să aproximăm dimensiuni și numere. Azi practicăm o matematică aplicată, lispită de orice simț etic: îndepărtăm scoarța, păstrăm metoda. Împărțiți între casă și job, familie și prieteni, porniri autodidacte și mentalități implantate cu sârg, compromisuri către un ideal incert.

Subordonat voinței colective, respiri aerul înfrângerii constante. Te-ai descoperit vreodată atât de îmbătrânit încât să simți că-ți putrezesc oasele, că te descompui cu fiecare gând lăsat în urmă, după orice obicei pe care încetezi să-l practici, orice victorie înaintea comunelor vicii? Refuzând să consumi realitatea creionată de mari vizionari ai vremurilor, te trezești într-o lume depopulată de trăiri naturale, condusă de impulsuri cu urmări halucinogene.

De la picăturile scurse de pe coroana de spini până la sângele pierdut al lui Dylan au avut loc nenumărate donații, șanse formidabile să supraviețuiești și să performezi în ratare. Exceptând așternuturile neschimbate de săptămâni sau foamea continuă, dezvolt impresia că nu mai există altă statornicie a lumii. ORI tu ești altfel în fiecare dimineață, ORI te înlocuiesc în fiecare zi din neatenție cu alta, nu mai înțeleg. Nu mă mai înțeleg. Înainte de a deveni senil îmi doresc să umplem nopțile lăsate albe cu discuții interminabile despre trecut. Să mă scufund până la înec în adâncimi nebănuite de priviri paradigmatice ascunse cu tâlc. Mă redescopăr în ochi străini ca și cum mi-aș citi destinul în palmă.
Am să caut curajul de a mă accepta, tu vezi cum faci cu iubirea cerută, cu dobânzile aferente, impozite către leviatan, venituri nedeclarate & co.
…și doar ți-am repetat că nu pot oferi mai mult decât primesc, oricât aș vrea, nu insista, nu pot.
……………………………………………………………………………………………

Mângâi zilnic același trup fără a concepe urme de monotonie, variații, mici modificări. Cum aș putea să mă satur, când de n zile fără inventar te admir fără să clipesc, din postura de cercetător în științe exacte? Mai există nopți, zile, vârste, anotimpuri? De fapt lasă-le, nu contează, vorbește-mi despre tine!

Explore posts in the same categories: Fără categorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: