Spre eşafod


Ca sa-l vezi pe Dumnezeu trebuie sa fii suficient de orb încat sa nu poti vedea si lumea din jurul tau. Cand o lume traieste în tine si tu te simti exterior ei, cand bati la usa altor suflete si vezi cum sunt încuiate pe dinauntru si nu ti se raspunde, aduni în tine mai multe întrebari decat o carte de filozofie.Ai coatele tocite de la „statul pe ganduri” si sprancenele iesite din uz.Le folosesti doar pentru uimiri si dezolari, dar la varsta ta nimic nu te mai lasa perplex.
Cauti o similitudine între tine si lume, descoperind cu timpul ca doar viata va uneste pe toti într-un semi-punct.Ti-ai reprimat mahnirile prin taceri, devenind un neînteles.Daca m-as fi nascut dintr-o întamplare, aveam cel putin o urma de decenta pentru a muri prematur, desi as fi tradat iluzia fatalitatii.Cu lipezimea cu care dramuiesc paradoxul am încercat sa ma transform în guvernatorul destinului meu, dar uitand sa astup cateva gropi din trecut mi-am pierdut deplinatatea puterii.Exista posibilitatea ca si în propria ta lume sa ajungi un supus, pentru ca daca nu te supun oamenii, te va supune întamplarea.În fata ei nu ai argumente valabile sau justificari.Oricat de moralist ai fi, nu poti descifra pilda ta de viata.Cu precautia în buzunar si îndoiala într-un streang, te trezesti într-o zi cu o invitatie la esafod.Satul de mizantropie si de tinutul socotelilor etice, îi dai curs.
Pentru a-L vedea pe Dumnezeu închide ochii si cauta-L cu inima. Va puteti întalni pe cararile vietii, tu continua sa mergi drept înainte…

Explore posts in the same categories: Evadare

Etichete: , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

18 comentarii pe “Spre eşafod”

  1. Rodica Says:

    Cu Dumnezeu traiesti in fiecare zi esafodul,cel la care esti supus de semenii care reneaga asa vecinatate.Ar trebui sa aplicam niste clante usilor ce se vor deschise.
    Nu stiu la ce-ti folosesc tie sprancenele,dar mie la uimiri si dezolari inca….mai era si altceva?


    • Exact din lipsa de întelegere si acceptare s-au nascut si pornirile mele de mizantrop.Am scris textul pentru mine, cel de peste ani, pentru a vedea daca mi-am schimbat traseul sau merg pe aceeasi panta.
      Invitatia la esafod o voi primi eu la un moment dat, dar ma voi gandi atunci mai bine daca merita „onorata”, poate ma voi suci în ultima clipa…

  2. altcersenin Says:

    „… tu continua sa mergi drept înainte…” inchide o usa din inima ta, pentru cei cu ganduri grele sub camasa alba si invidia in buchete de flori pitita si deschide o usa – o alta, pentru lumina care sa-ti picure liniste si rabdare pentru a „continua sa mergi drept inainte”…


  3. […] Huţanu, Adrian Voicu, Al2lea, Alex Mazilu, Amalgammax, Ana Pauper, Ana Usca, Anavero, Andi Bob, Andrei, Blonda, Boghi, Caius, Carmen, Carmen Negoiţă, Cati Lupaşcu, Cella, Cosmin Ştefănescu, […]

  4. reteteacasa Says:

    Buna ziua!
    Sunt interesat de un parteneriat prin link exchange cu acest site. In schimbul adaugarii pe site-ul dvs. a linkului http://www.jocuridegatit1.com/ cu titlu: Jocuri de gatit
    Va pot adauga siteul pe urmatorul Blog:

    http://reteteacasa.wordpress.com/
    Astept un raspuns de la dvs, pe adresa eulizu@yahoo.com
    Daca sunteti de acord cu acest parteneriat, va rog sa-mi specificati numele cu care doriti sa va adaug pe site-ul meu.
    Va multumesc anticipat !
    eulizu@yahoo.com

  5. anny Says:

    frumos sfat😉

  6. emmyema Says:

    Si daca esafodul a luat deja viata?

  7. daniela Says:

    Tu esti propriul tau Dumnezeu!🙂


  8. Aaah, coatele alea tocite..:-< pe mine deja ma dor…dar mai tare decat "cazatura" suferita din cauza gandurilor, ma dor juliturile inimii..:-<


  9. […] Adrian Mladin, Alexandru Marin, Ana Usca, Andi Bob, Andrei, Caius, Cammely, Cati, Ionuţ Tradafirescu, Cosmin Ştefănescu, Cristian Dima, Cristian Lisandru, […]

  10. merylyss Says:

    e multa, multa galagie…de atatea ori, asta nu ne lasa sa Il gasim, sa Il auzim… si…da! poti sa mergi inainte…Totusi…trebuie sa iti amintesti mereu, omule, ca Dumnezeu are in caracterul Sau multa finete, El bate, dar nu a intrat niciodata cu bocancii noroiti in suflet, El asteapta, nu forteaza… ca sa-I stii voia trebuie sa inchizi ochii…sa cauti linistea…si sa astepti🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: