Ocean


Am auzit de picatura care umple paharul,dar eu ti-am rabdat tie un ocean…

Te-am urcat pe culmile iubirii si te-am invatat sa nu te temi.Vrei sa-ti spun un secret? Si mie imi era teama,dar nu vroiam sa-ti arat.Vroiam alaturi de mine sa te simti in siguranta.Dar aveam atatea slabiciuni…Tu nu stiai.Ti-am dat incredere in tine cand iti pierdusei cumpatul.Ti-am limpezit gandurile,am fost apa care ti-a mangaiat trupul si timpul care ti-a vindecat ranile.Uita-te la tine ce mult te-ai schimbat ! Uita-te la noi.Dar nu stiu de ce mai zic noi,poate asa m-am obisnuit…Uita-te oricum la ce ni se intampla.Ai fi crezut ca vom ajunge aici? Nici eu.
Si nu ma apuc sa dau vina pe viata.Viata e ca un traseu.Ea n-are treaba.Noi suntem cei care parcurgem traseul,care uneori stim sa ocolim obstacolele,alteori ne impiedicam si cadem intr-o nesfarsita prapastie.Eu eram intr-o asemenea prapastie cand te-am cunoscut.Vezi,d-asta vorbesc de culmi.Nici nu visam ca vom urca impreuna atatea trepte,ca voi tine norii in palma sau ca tu vei dansa cu stelele…Nu,la asta recunosc,nu m-am gandit.Cine sa se fi gandit !?
Daca am ajuns sa compar viata cu un traseu,iubirea imi pare doar un fel de mancare bine preparat,gustos,pe care il gusta fiecare,nimeni nu-i rezista,dar ajunge sa-ti faca atata rau incat iti doresti sa nu fi gustat.Si la o adica…se si termina.Daca intr-o relatie nu-i nici unul un ”bucatar desavarsit”  vor muri de foame relatia lor va muri.
Vorbeam de un trecut in care aveam totul.Ne spuneam ca va fi bine,desi amandoi stiam ca nu va fi asa.Ambitiile tale prostesti m-au facut si pe mine sa gresesc.Gelozia mea incepea sa depaseasca limitele firescului.Parca tot repetam o piesa jalnica si publicul nu se mai satura sa ne priveasca.Si toti taceau.La un moment dat am tacut si noi.In linistea facuta puteam gasi in aer toate raspunsurile.Gandurile noastre se intalnisera si discutau.Ce-or fi discutand atata? Noi nu ne mai vorbeam de multa vreme.Si chiar parerile noastre ajunsesera diametral opuse.
Ai uitat de primul noastru sarut.Am uitat de primul nostru ”Te iubesc”.Dar inca n-am uitat unul de celalalt.
As vrea sa pot sa iert la nesfarsit,doar arata-mi ca merita sa mai fac asta..din nou si din nou.Culmile alea…oare stie oricine sa te duca pana la ele? Ai putea avea mai multa incredere in altcineva decat ai avut in mine?
M-am pierdut de mine.Ajuta-ma sa ma gasesc.Nu-ti cer sa fi jumatatea mea,dar ajuta-ma sa fiu din nou intreg,chiar si fara tine.Poti tu sa mai faci asta? Ai putut vreodata? ”Lasa-ma sa-ncerc” nu mai exista azi,doar ”voi reusi” sau ”las-o balta”.
Dezamagirea va fi dupa cat ai iubit de mult.Oceanul de care-ti spuneam la inceput deja mi-a inundat sufletul.Nu pot sa sterg totul cu buretele,e prea multa apa,intelegi? Nu indrazni sa inoti prin mine,te vei scufunda si nu vei mai iesi la suprafata.Nu voi mai fi vesta ta de salvare ci mana nevazuta ce te trage in jos.
Cum sa mai gasesc de unul singur rabdarea intr-un ocean plin de reprosuri…unde !?

Explore posts in the same categories: Ganduri

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

14 comentarii pe “Ocean”


  1. Foarte bun postul. Mă regăsesc în el…aşa eram şi eu odată…până am realizat că nu merită…
    Baftă.


  2. Gândeşte-te doar la faptul că există 3 fete la 1 băiat.😉


  3. […] durere are zeci de spectre ce par durere să fie. Căci privirea durerii prin prisma orbitoare a lacrimilor împarte un singur obiect în mai […]

  4. yuri Says:

    Din păcate nu există cuvinte care să te facă să te simţi mai bine…În timp îţi vei reveni, dar niciodată nu vei uita.

  5. dandelion Says:

    stiu, nu e nimic placut cand unul tot da si celalalt numai ia…😦

  6. Gabriella Says:

    Capul sus, mult noroc!


  7. Ma nebunule…imi place! chiar imi place! Eu am vazut un pic mai devreme ca esti in ’93, nu ma asteptam sincer..
    Superb inceputul😡


    • Sunt tinerel,nu😀 ?

      Care inceput ca am aproape 30 de postari :-<


    • Am vorbit eu ca naiba.. :”> scuze..ma refeream la inceputul textului: „Am auzit de picatura care umple paharul,dar eu ti-am rabdat tie un ocean…”…Si eu scriam versuri, mai scriu si proza cateodata; si totusi nu am curaj sa public. DAR recunosc un text bun cand vad unul :> :*


      • Eu sunt mai greu de cap si ..asa sunt eu.Aleg sa intreb,chiar daca ma fac de ras.Pana stiu sigur ce ai vrut sa spui.

        Iar acum ca mi-ai spus,cum crezi ca pot sa te mai las pana nu-ti citesc si eu cateva versuri,sau…orice.Tu mi-ai citit ”gandurile”.

  8. Read.my.mind Says:

    Imi place cum ai comparat iubirea cu ceva comestibil…

  9. Mara Says:

    Hey…Citind aceste randuri l-am regasit pe prietenul meu care nu mi-a spus niciodata ce tu asa de frumos ai scris…mersi…”Cum sa mai gasesc de unul singur rabdarea intr-un ocean plin de reprosuri…unde !?” – Nu stiu nici macar eu🙂 , Have a nice day


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: