Ce bine era…


Ce bine era…
Sa fi fost un sentiment obscur
Sa-ti intru in piele
Sa ma joc prin trupul tau
Sa-ti circul prin vene
Sa nu ma poti gasi.
Sa-ti acopar sufletul cu saruturi
Sa te strabat dintr-un capat in altul
Sa alunec pe marginile fiintei tale
Si sa nu mai dai de mine.

Sunt o imagine neclara pentru tine
Cand ma apropii,cand ma ascund.
Nu reusesti sa ma retii nicicum.
Sunt amorf  in viziunea ta
O forma fara fond,un cuvant fara sens
Si poate,de ce nu,un vid al inconstientei.

Ce bine era…
Sa fi lasat cuvintele sa taca
Si sa te las sa-mi auzi doar linistea.
Sa nu-mi cobor privirea
Si sa nu-ti admir formele intacte.
Sa nu te fi privit niciodata
Si sa te fi construit din propria imaginatie.
Sa te tulbur cu prezenta mea
Si sa ma propag prin tine.
Sa-mi potrivesc gandurile
Dupa bataile inimii tale…ce bine era.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Evadare

Etichete: , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

2 comentarii pe “Ce bine era…”

  1. loryloo Says:

    Foarte frumoase versurile… as vrea sa pot spune mai multe, dar sincer, am ramas… speechless…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: