Ce bine era…


Ce bine era…
Sa fi fost un sentiment obscur
Sa-ti intru in piele
Sa ma joc prin trupul tau
Sa-ti circul prin vene
Sa nu ma poti gasi.
Sa-ti acopar sufletul cu saruturi
Sa te strabat dintr-un capat in altul
Sa alunec pe marginile fiintei tale
Si sa nu mai dai de mine.

Sunt o imagine neclara pentru tine
Cand ma apropii,cand ma ascund.
Nu reusesti sa ma retii nicicum.
Sunt amorf  in viziunea ta
O forma fara fond,un cuvant fara sens
Si poate,de ce nu,un vid al inconstientei.

Ce bine era…
Sa fi lasat cuvintele sa taca
Si sa te las sa-mi auzi doar linistea.
Sa nu-mi cobor privirea
Si sa nu-ti admir formele intacte.
Sa nu te fi privit niciodata
Si sa te fi construit din propria imaginatie.
Sa te tulbur cu prezenta mea
Si sa ma propag prin tine.
Sa-mi potrivesc gandurile
Dupa bataile inimii tale…ce bine era.

Explore posts in the same categories: Evadare

Etichete: , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

2 comentarii pe “Ce bine era…”

  1. loryloo Says:

    Foarte frumoase versurile… as vrea sa pot spune mai multe, dar sincer, am ramas… speechless…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: